Ingrijirea gazonului

Ţn paginile următoare, sunt descrise speciile de buruieni cel mai des întâl-Anite. Unele buruieni sunt rezistente la unul sau mai multe erbicide, astfel că toate tipurile de soluţii speciale împotriva buruienilor conţin doi sau mai mulţi ingredienţi activi, care le măresc utilitatea. Pentru a obţine cele mai bu­ne rezultate în urma aplicării unei astfel de soluţii, identificaţi întâi tipul de buruieni din gazon, apoi alegeţi tipul de soluţie în conformitate cu acestea.

Tipuri de soluţii împotriva buruienilor

• Soluţii speciale împotriva buruieni­lor Soluţii speciale împotriva buruieni­lor (cunoscute şi ca soluţii cu hormoni) sunt disponibile în magazinele de uz cas­nic şi în marile centre cu obiecte pentm grădinărit, însă acestea conţin doar un număr relativ mic de ingredienţi activi, printre care se numără 2,4-D, diclorofe-nul, MCPA, dicamba şi mecopropul.

• Soluţii nespeciale împotriva buruie­nilor Acestea conţin substanţe chimice ca paracuaternarul şi glifosatul, fiind folosite pentru tratarea unor buruieni.

• Nisipul de gazon Acesta conţine sul­fat feros, care este la fel cu soluţia spe­cială pentru buruieni. Este folosit pentru combaterea muşchilor.

Continue Reading »

Definiţia obişnuită a unei buruieni este aceea de plantă aflată într-un loc greşit – iar pe un gazon, aceasta înseamnă orice plantă în afară de iarbă Definiţia poate cuprinde chiar şi speciile de iarbă care nu sunt de tipul dorit pentru gazon. Buruienile sunt nedorite pe gazon, deoarece diferenţa dintre modelul frunzelor şi dintre culori distruge aspectul regulat şi catifelat, pre­cum şi textura ierbii.

Combaterea buruienilor

Buruienile de gazon sunt adesea denu­mite buruieni cu frunze late. Unele, cum ar fi pătlagina şi margaretele, au într-a­devăr frunze late, în timp ce altele, cum ar fi coada-şoricelului, au frunze foarte înguste sau asemănătoare ferigilor. o descriere mai corectă pentru aceste plante ar fi aceea de „orice plantă în afară de iarbă". Diferenţa dintre dimen­siunile frunzelor se face datorită acţiunii erbicidelor speciale. Acestea funcţionea­ză după principiul că buruienile, având frunze mai late, absorb mai mult din ingredientul activ decât firele de iarbă, care supravieţuiesc tratamentului, tară a fi distruse.

Majoritatea buruienilor nu suportă cosirea regulată. Un gazon proaspăt semănat poate avea o proporţie ridicată de buruieni, care încolţesc în acelaşi timp cu iarba, însă majoritatea slăbesc şi mor după primele tăieri. Buruienile care se întind, care cresc la dimensiuni mici sau care au formă de rozetă, cum ar fi trifoiul, pot scăpa de lamele cositorii, devenind o problemă. Unele specii nici nu sunt observabile primăvara şi vara, în timp ce sunt verzi, însă iarna se îngăl­benesc sau mor, cauzând apariţia unor porţiuni goale de gazon.

Metodele culturale ajută la prevenirea infestării cu buruieni (vezi p. 78-80), însă unele buruieni încă se mai pot in­stala, în ciuda tuturor eforturilor dum­neavoastră. Dacă sunt bine izolate, aces­tea pot fi tratate separat. Dacă sunt lăsa­te să se întindă de-a lungul unei supra­feţe întinse, va fi necesară o tratare completă a gazonului. Margaretele de gazon nu sunt neapărat o privelişte neplăcută, însă, dacă nu sunt controlate într-o anumită măsură, ele se vor răs-

Sugestie

Aplicaţi erbicid la 2-3 săptămâni de la hrănirea gazonului, atunci când iarba şi buruienile cresc la fel de puternic. Veţi obţine rezultate mai bune dacă evitaţi cosirea înainte şi după tratament.

pândi în curând şi vor forma un covor pe întreaga suprafaţă a gazonului. Mai jos, sunt înşirate cele mai frecvente metode de înlăturare a buruienilor de gazon.

. înlăturarea manuală înlăturaţi buru­ienile izolate cu mâna, smulgându-le din pământ sau tăindu-le cu o mistrie. Aceas­ta poate dura mult

Continue Reading »

lucrurile merg uneori rău, chiar şi în cazul gazoanelor cel mai bine întreţinute. Cele mai frecvente probleme sunt cau­zate de buruieni. Păpădiile sunt vizibile imediat când ies pe o suprafaţă netedă de iarbă, însă alte buruieni sunt mai greu de văzut înainte de a se răspândi peste tot.

Dăunătorii şi bolile nu sunt atât de frecvente pe gazoanele din brazde de iarbă, însă pot fi o bătaie de cap dacă nu sunt ţinute sub control. Condiţiile adverse, cum ar fi ploile puternice sau seceta, pot crea de asemenea dificultăţi neaş­teptate. In majoritatea cazurilor, dacă interveniţi rapid, puteţi preveni înrăutăţirea situaţiei. Primul pas spre îndreptarea problemei îl constituie identificarea cauzei acesteia.

Continue Reading »

IERBURI DE SEZON CALD: SUD

Iarna

• Cosiţi şi tundeţi marginile ierbii prea dese de sezon rece.

• Reparaţi cositoarea de gazon, ascuţiţi lamele.

Primăvara

• Plantaţi un nou gazon din seminţe, răsaduri sau brazde de iarbă; peticiţi porţiunile uzate.

• Aplicaţi fertilizator atunci când începe să crească iarba de sezon cald.

• înlăturaţi paiele de pe gazon, dacă este nevoie.

• Cosiţi iarba de sezon rece foarte scurt, pentru a-i permite celei de sezon cald să înceapă să crească în mod corect.

• Cosiţi şi tundeţi marginile; cosiţi destul de des, înlăturând doar o treime din lungimea ierbii, de fiecare dată.

• Luaţi măsurile necesare pentru a controla buruienile şi bolile.

Vara

• Folosiţi o soluţie împotriva buruienilor cu frunze late, atunci când acestea cresc activ, însă înainte ca temperatura să devină prea ridicată.

• Irigaţi gazonul după cum este nevoie.

• Cosiţi şi tundeţi marginile.

• Hrăniţi gazonul cu fertilizator lichid sau cu iarbă de mare, pentru intensificarea culorii.

Toamna

• Cosiţi iarba de sezon cald la dimen­siuni mici, fertilizaţi-o, apoi semănaţi peste ea secară de iarnă.

IERBURI DE SEZON RECE: NORD

Iarna

• Reparaţi cositoarea de gazon, ascuţiţi lamele.

Primăvara

• Hrăniţi iarba uşor – o treime din fer­tilizatorul aplicat anual.

• Plantaţi un nou gazon din seminţe, răsaduri sau brazde de iarbă; peticiţi porţiunile uzate.

• începeţi cosirea şi tunderea marginilor; cosiţi destul de des, înlăturând doar o treime din lungimea ierbii, de fiecare dată.

• înlăturaţi paiele de pe gazon, dacă este nevoie.

• Răspândiţi soluţie împotriva buruie­nilor.

• Aplicaţi var pentru prevenirea apariţiei muşchilor, măcrişului şi fragilor.

Vara

• Folosiţi o soluţie împotriva buruienilor cu frunze late, atunci când acestea cresc activ, însă înainte ca tempera­turile să fie prea mari.

• Cosiţi şi tundeţi marginile.

• Irigaţi gazonul după cum este nevoie.

• Hrăniţi gazonul cu fertilizator lichid sau cu iarbă de mare.

Toamna

• Aeraţi.

• Greblaţi frunzele.

• Semănaţi porţiunile goale.

• Fertilizaţi iarba – aplicaţi două treimi din cantitatea anuală.

Buruienile sunt o privelişte obişnuită pe un gazon, distrugând aspectul acestuia dacă nu sunt controlate. Din fericire, bolile de gazon nu sunt atât de frecvente, însă pot constitui o problemă pentru gazoanele de calitate superioară. Unele dintre cele mai cunoscute buruieni şi boli sunt tratate în capitolul 5, însă există câteva tehnici de prevenire şi control care ar trebui să facă parte din programul dumneavoastră anual de întreţinere.

Combaterea buruienilor

în mod inevitabil, buruienile vor reapă­rea pe un gazon fixat. Seminţele inac­tive de buruieni rămân viabile în sol timp de mai mulţi ani, iar seminţele proaspete de buruieni sunt purtate de vânt sau luate de păsări şi animale. Anu­mite segmente de buruieni pot fi de asemenea transferate pe un gazon, prin intermediul pantofilor sau al altor

• Cosirea regulată Multe buruieni cu frunze late nu suportă să le fie tăiate ca­petele în mod regulat de către cositoarea de gazon. Ele se pot regenera o dată sau de două ori, însă cosirea regulată le va omorî în cele din urmă.

Continue Reading »

Majoritatea gazoanelor au un strat de material fibros la baza firelor de iarbă, care constă dintr-un material descompus, precum iarba tăiată frunzele moarte şi bucăţi de buruieni şi rizomi. Acest material este cunoscut sub denumirea de paie. Este util în cantităţi mici, ajutând la protejarea ierbii împotriva secetei şi a uzării, dar, în cantităţi excesive, acesta opreşte pătrun­derea aerului şi a apei la rădăcini şi inhibă producerea unor noi fire de iarbă.

Procesul de scarificare

în condiţii normale, materialul format din plante moarte de la baza firelor de iarbă ar trebui să se descompună şi să se încorporeze în sol. Paiele încep să se adune doar atunci când materialul mort este produs mai repede decât poate el să se descompună. Acest lucru se poate întâmpla dacă gazonul este compus din iarbă foarte viguroasă sau tare, care se rupe încet, sau dacă iarba a fost hrănită prea mult.

Paiele se adună de obicei atunci când se lasă prea multe resturi de iarbă tăiată pe gazon, sau dacă gazonul este cosit rar. Rata de descompunere poate fi înce­tinită de asemenea, dacă solul este acid sau slab aerat, sau dacă vremea este rece sau foarte uscată. înlăturaţi paiele greb­lând adânc gazonul, imediat ce

au o grosime de 1,2 cm. Acest proces este numit scarificare sau, uneori, cosire verticală. înlăturarea paielor permite pătrunderea aerului şi a apei la rădăcini­le ierbii, reduce probabilitatea apariţiei bolilor de gazon şi îmbunătăţeşte condi­ţiile microorganismelor din sol (acestea ajută la procesul de descompunere). Deşi este posibil ca gazonul să arate răvăşit imediat după scarificare, aspectul său se va îmbunătăţi foarte repede.

TEHNICI DE SCARIFICARE

Cea mai bună perioadă pentru scarifi­carea unui gazon este la sfârşitul verii, nentm a-i permite ierbii să-şi revină înainte de venirea iernii. Puteţi scarifica şi’la începutul primăverii, pentru înlă­turarea gunoaielor adunate peste iarnă, însă faceţi-o înainte de începerea peri­oadei de creştere, pentru a evita distru­gerea firelor delicate de iarbă.

Continue Reading »

Fertilizatorii aduc o îmbunătăţire diferită la aspectul unui gazon, însă este esenţial să-i aplicaţi în mod egal, pentru a evita variaţiile de sănătate şi vigoare de-a lungul diferitelor porţiuni de gazon. Folosind un pulverizator pentru răspândirea fertilizatorului, veţi putea fi siguri că îl aplicaţi uniform.

Aceştia se vând în două forme – granule şi praf. Ambele tipuri pot fi aplicate cu ajutorul pulverizatorilor, însă calibrarea acestora trebuie să se facă în mod corect pentru tipul pe care-I folosiţi, astfel în­cât să răspândiţi o cantitate corectă de fertilizator. Fertilizatorii solizi ar trebui udaţi, dacă nu plouă în următoarele două zile după aplicarea lor.

• Răspândirea manuală Aceasta este cea mai simplă dar şi cea mai puţin co­rectă metodă de hrănire a gazonului. Trebuie să răspândiţi fertilizatorul apro­ximativ în acelaşi fel ca şi atunci când plantaţi seminţele. Măsuraţi o doză

Fertilizatorii simpli

Fertilizatorii chimici care asigură un singur nutrient cuprind azotat de amoniu (care asigură nitrogenul), sulfat de pota­siu (potasiul) şi superfosforat (fosforul). Acestea se pot utiliza separat sau ames­tecate, pentru a alcătui nişte fertilizatori compuşi, tăcuţi în casă.

Nisipul de gazon

Continue Reading »

Nutrienţii suplimentari necesari pentru gazonul dumneavoastră pot fi aplicaţi separat sau, şi mai convenabil, într-un amestec echilibrat. Ferti­lizatorii pot exista în formă de praf, granule sau lichid. Singura diferenţă dintre fertilizatorii solizi şi cei lichizi este metoda de aplicare .

De ce să hrăniţi gazonul?

Toate plantele verzi îşi fabrică hrana de la lumina soarelui, însă pentru a putea face acest lucru şi pentru a putea îndeplini alte funcţii în mod corect, ele au ne­voie de nişte nutrienţi aflaţi în sol. Printre aceştia se află nutrienţii majori -nitrogenul, fosforul şi potasiul – şi nişte nutrienţi minori, cum ar fi fierul, mag-neziul şi cuprul.

Gazoanele sunt alcătuite din nişte fire de iarbă foarte dese, care concurează între ele pentru nutrienţii disponibili din sol. Cosirea repetată înlătură o parte din firele de iarbă, care trebuie apoi înlocuite cu altele noi. Mai mult, iarba tăiată este în mod normal înlăturată de pe suprafaţa gazonului, neputând putrezi şi reda nutri­enţii necesari solului. Această combinaţie de factori înseamnă că gazoanele au ne­voie de o hrănire suplimentară regulată, pentru a fi siguri că ele primesc nutrienţi suficienţi pentru a se menţine în condiţii cât mai bune.

Continue Reading »

Există mai multe metode pe care le puteţi folosi pentru irigarea gazonului de la stropitorile cu mâner la sistemele sofisticate de stropire. în mod ideal, ar trebui să irigaţi gazonul înainte ca iarba să înceapă să se îngălbe­nească. După câteva zile tară ploaie, verificaţi cât de repede iese iarba după ce a fost călcată; dacă stă turtită sub o urmă vizibilă de picior, înseamnă că începe să sufere efectele secetei.

Stropitoarea cu rozetă

Aceasta este cea mai ieftină şi mai simplă metodă şi este posibil să fie sin gura dumneavoastră opţiune în cazul în care este inter­zisă folosirea furtunului şi a sistemelor de stropire pe timp de secetă; de asemenea se pierde apă puţină prin evaporare, în timpul aplicaţiei. Cu toate acestea, această metodă necesită mult timp şi muncă. Este de asemenea greu de estimat câtă apă se aplică, ceea ce face greu de determinat când a fost aplicată destulă apă. Astfel de dezavantaje fac ca această metodă să fie practică pentru gazoanele foarte mici sau în caz de urgenţă.

Furtunul

Irigarea cu ajutorul furtunului este mult mai uşoară decât folosirea unei stropi­tori, însă poate consuma la fel de mult timp. Folosiţi un vârf care să producă un jet de picături fine, răspândindu-1 pe ga­zon cât mai egal posibil. Udarea manu­ală cu un furtun de grădină este uneori permisă, atunci când sunt interzise siste­mele de stropire.

Continue Reading »

Apa devine o sursă tot mai redusă, ceea ce înseamnă că s-ar putea să fie contorizată în zona dumneavoastră. S-ar putea de asemenea să fie interzis să folosiţi furtunul de grădină în perioa­dele de secetă. Puteţi reduce cantitatea de apă necesară prin:

• îmbunătăţirea capacităţii de reţinere a apei solului, adăugând o cantitate mare de materie organică şi nişte compost de grădină, înainte de plantarea gazonului.

• Alegerea unor varietăţi de iarbă pen­tru gazon, rezistente la secetă.

• Cosirea ierbii la înălţimea corectă -nu prea scurtă – astfel încât aceasta sa fie mai puţin predispusă secetei.

• Hrănirea şi tratarea regulată pentru îmbunătăţirea stării gazonului dumnea­voastră, reducând posibilitatea de a fi distrus de secetă şi asigurând o refa­cere mai rapidă atunci când plouă, în cele din urmă.

Continue Reading »