Ingrijirea gazonului

IERBURI DE SEZON CALD: SUD

Iarna

• Cosiţi şi tundeţi marginile ierbii prea dese de sezon rece.

• Reparaţi cositoarea de gazon, ascuţiţi lamele.

Primăvara

• Plantaţi un nou gazon din seminţe, răsaduri sau brazde de iarbă; peticiţi porţiunile uzate.

• Aplicaţi fertilizator atunci când începe să crească iarba de sezon cald.

• înlăturaţi paiele de pe gazon, dacă este nevoie.

• Cosiţi iarba de sezon rece foarte scurt, pentru a-i permite celei de sezon cald să înceapă să crească în mod corect.

• Cosiţi şi tundeţi marginile; cosiţi destul de des, înlăturând doar o treime din lungimea ierbii, de fiecare dată.

• Luaţi măsurile necesare pentru a controla buruienile şi bolile.

Vara

• Folosiţi o soluţie împotriva buruienilor cu frunze late, atunci când acestea cresc activ, însă înainte ca temperatura să devină prea ridicată.

• Irigaţi gazonul după cum este nevoie.

• Cosiţi şi tundeţi marginile.

• Hrăniţi gazonul cu fertilizator lichid sau cu iarbă de mare, pentru intensificarea culorii.

Toamna

• Cosiţi iarba de sezon cald la dimen­siuni mici, fertilizaţi-o, apoi semănaţi peste ea secară de iarnă.

IERBURI DE SEZON RECE: NORD

Iarna

• Reparaţi cositoarea de gazon, ascuţiţi lamele.

Primăvara

• Hrăniţi iarba uşor – o treime din fer­tilizatorul aplicat anual.

• Plantaţi un nou gazon din seminţe, răsaduri sau brazde de iarbă; peticiţi porţiunile uzate.

• începeţi cosirea şi tunderea marginilor; cosiţi destul de des, înlăturând doar o treime din lungimea ierbii, de fiecare dată.

• înlăturaţi paiele de pe gazon, dacă este nevoie.

• Răspândiţi soluţie împotriva buruie­nilor.

• Aplicaţi var pentru prevenirea apariţiei muşchilor, măcrişului şi fragilor.

Vara

• Folosiţi o soluţie împotriva buruienilor cu frunze late, atunci când acestea cresc activ, însă înainte ca tempera­turile să fie prea mari.

• Cosiţi şi tundeţi marginile.

• Irigaţi gazonul după cum este nevoie.

• Hrăniţi gazonul cu fertilizator lichid sau cu iarbă de mare.

Toamna

• Aeraţi.

• Greblaţi frunzele.

• Semănaţi porţiunile goale.

• Fertilizaţi iarba – aplicaţi două treimi din cantitatea anuală.

Buruienile sunt o privelişte obişnuită pe un gazon, distrugând aspectul acestuia dacă nu sunt controlate. Din fericire, bolile de gazon nu sunt atât de frecvente, însă pot constitui o problemă pentru gazoanele de calitate superioară. Unele dintre cele mai cunoscute buruieni şi boli sunt tratate în capitolul 5, însă există câteva tehnici de prevenire şi control care ar trebui să facă parte din programul dumneavoastră anual de întreţinere.

Combaterea buruienilor

în mod inevitabil, buruienile vor reapă­rea pe un gazon fixat. Seminţele inac­tive de buruieni rămân viabile în sol timp de mai mulţi ani, iar seminţele proaspete de buruieni sunt purtate de vânt sau luate de păsări şi animale. Anu­mite segmente de buruieni pot fi de asemenea transferate pe un gazon, prin intermediul pantofilor sau al altor

• Cosirea regulată Multe buruieni cu frunze late nu suportă să le fie tăiate ca­petele în mod regulat de către cositoarea de gazon. Ele se pot regenera o dată sau de două ori, însă cosirea regulată le va omorî în cele din urmă.

Continue Reading »

Majoritatea gazoanelor au un strat de material fibros la baza firelor de iarbă, care constă dintr-un material descompus, precum iarba tăiată frunzele moarte şi bucăţi de buruieni şi rizomi. Acest material este cunoscut sub denumirea de paie. Este util în cantităţi mici, ajutând la protejarea ierbii împotriva secetei şi a uzării, dar, în cantităţi excesive, acesta opreşte pătrun­derea aerului şi a apei la rădăcini şi inhibă producerea unor noi fire de iarbă.

Procesul de scarificare

în condiţii normale, materialul format din plante moarte de la baza firelor de iarbă ar trebui să se descompună şi să se încorporeze în sol. Paiele încep să se adune doar atunci când materialul mort este produs mai repede decât poate el să se descompună. Acest lucru se poate întâmpla dacă gazonul este compus din iarbă foarte viguroasă sau tare, care se rupe încet, sau dacă iarba a fost hrănită prea mult.

Paiele se adună de obicei atunci când se lasă prea multe resturi de iarbă tăiată pe gazon, sau dacă gazonul este cosit rar. Rata de descompunere poate fi înce­tinită de asemenea, dacă solul este acid sau slab aerat, sau dacă vremea este rece sau foarte uscată. înlăturaţi paiele greb­lând adânc gazonul, imediat ce

au o grosime de 1,2 cm. Acest proces este numit scarificare sau, uneori, cosire verticală. înlăturarea paielor permite pătrunderea aerului şi a apei la rădăcini­le ierbii, reduce probabilitatea apariţiei bolilor de gazon şi îmbunătăţeşte condi­ţiile microorganismelor din sol (acestea ajută la procesul de descompunere). Deşi este posibil ca gazonul să arate răvăşit imediat după scarificare, aspectul său se va îmbunătăţi foarte repede.

TEHNICI DE SCARIFICARE

Cea mai bună perioadă pentru scarifi­carea unui gazon este la sfârşitul verii, nentm a-i permite ierbii să-şi revină înainte de venirea iernii. Puteţi scarifica şi’la începutul primăverii, pentru înlă­turarea gunoaielor adunate peste iarnă, însă faceţi-o înainte de începerea peri­oadei de creştere, pentru a evita distru­gerea firelor delicate de iarbă.

Continue Reading »

Fertilizatorii aduc o îmbunătăţire diferită la aspectul unui gazon, însă este esenţial să-i aplicaţi în mod egal, pentru a evita variaţiile de sănătate şi vigoare de-a lungul diferitelor porţiuni de gazon. Folosind un pulverizator pentru răspândirea fertilizatorului, veţi putea fi siguri că îl aplicaţi uniform.

Aceştia se vând în două forme – granule şi praf. Ambele tipuri pot fi aplicate cu ajutorul pulverizatorilor, însă calibrarea acestora trebuie să se facă în mod corect pentru tipul pe care-I folosiţi, astfel în­cât să răspândiţi o cantitate corectă de fertilizator. Fertilizatorii solizi ar trebui udaţi, dacă nu plouă în următoarele două zile după aplicarea lor.

• Răspândirea manuală Aceasta este cea mai simplă dar şi cea mai puţin co­rectă metodă de hrănire a gazonului. Trebuie să răspândiţi fertilizatorul apro­ximativ în acelaşi fel ca şi atunci când plantaţi seminţele. Măsuraţi o doză

Fertilizatorii simpli

Fertilizatorii chimici care asigură un singur nutrient cuprind azotat de amoniu (care asigură nitrogenul), sulfat de pota­siu (potasiul) şi superfosforat (fosforul). Acestea se pot utiliza separat sau ames­tecate, pentru a alcătui nişte fertilizatori compuşi, tăcuţi în casă.

Nisipul de gazon

Continue Reading »

Nutrienţii suplimentari necesari pentru gazonul dumneavoastră pot fi aplicaţi separat sau, şi mai convenabil, într-un amestec echilibrat. Ferti­lizatorii pot exista în formă de praf, granule sau lichid. Singura diferenţă dintre fertilizatorii solizi şi cei lichizi este metoda de aplicare .

De ce să hrăniţi gazonul?

Toate plantele verzi îşi fabrică hrana de la lumina soarelui, însă pentru a putea face acest lucru şi pentru a putea îndeplini alte funcţii în mod corect, ele au ne­voie de nişte nutrienţi aflaţi în sol. Printre aceştia se află nutrienţii majori -nitrogenul, fosforul şi potasiul – şi nişte nutrienţi minori, cum ar fi fierul, mag-neziul şi cuprul.

Gazoanele sunt alcătuite din nişte fire de iarbă foarte dese, care concurează între ele pentru nutrienţii disponibili din sol. Cosirea repetată înlătură o parte din firele de iarbă, care trebuie apoi înlocuite cu altele noi. Mai mult, iarba tăiată este în mod normal înlăturată de pe suprafaţa gazonului, neputând putrezi şi reda nutri­enţii necesari solului. Această combinaţie de factori înseamnă că gazoanele au ne­voie de o hrănire suplimentară regulată, pentru a fi siguri că ele primesc nutrienţi suficienţi pentru a se menţine în condiţii cât mai bune.

Continue Reading »

Există mai multe metode pe care le puteţi folosi pentru irigarea gazonului de la stropitorile cu mâner la sistemele sofisticate de stropire. în mod ideal, ar trebui să irigaţi gazonul înainte ca iarba să înceapă să se îngălbe­nească. După câteva zile tară ploaie, verificaţi cât de repede iese iarba după ce a fost călcată; dacă stă turtită sub o urmă vizibilă de picior, înseamnă că începe să sufere efectele secetei.

Stropitoarea cu rozetă

Aceasta este cea mai ieftină şi mai simplă metodă şi este posibil să fie sin gura dumneavoastră opţiune în cazul în care este inter­zisă folosirea furtunului şi a sistemelor de stropire pe timp de secetă; de asemenea se pierde apă puţină prin evaporare, în timpul aplicaţiei. Cu toate acestea, această metodă necesită mult timp şi muncă. Este de asemenea greu de estimat câtă apă se aplică, ceea ce face greu de determinat când a fost aplicată destulă apă. Astfel de dezavantaje fac ca această metodă să fie practică pentru gazoanele foarte mici sau în caz de urgenţă.

Furtunul

Irigarea cu ajutorul furtunului este mult mai uşoară decât folosirea unei stropi­tori, însă poate consuma la fel de mult timp. Folosiţi un vârf care să producă un jet de picături fine, răspândindu-1 pe ga­zon cât mai egal posibil. Udarea manu­ală cu un furtun de grădină este uneori permisă, atunci când sunt interzise siste­mele de stropire.

Continue Reading »

Apa devine o sursă tot mai redusă, ceea ce înseamnă că s-ar putea să fie contorizată în zona dumneavoastră. S-ar putea de asemenea să fie interzis să folosiţi furtunul de grădină în perioa­dele de secetă. Puteţi reduce cantitatea de apă necesară prin:

• îmbunătăţirea capacităţii de reţinere a apei solului, adăugând o cantitate mare de materie organică şi nişte compost de grădină, înainte de plantarea gazonului.

• Alegerea unor varietăţi de iarbă pen­tru gazon, rezistente la secetă.

• Cosirea ierbii la înălţimea corectă -nu prea scurtă – astfel încât aceasta sa fie mai puţin predispusă secetei.

• Hrănirea şi tratarea regulată pentru îmbunătăţirea stării gazonului dumnea­voastră, reducând posibilitatea de a fi distrus de secetă şi asigurând o refa­cere mai rapidă atunci când plouă, în cele din urmă.

Continue Reading »

Toate plantele, inclusiv iarba, au nevoie de o alimentare constantă cu apă pentru a supravieţui. Cantitatea de apă cerută de gazon variază în funcţie de gradul de rezistenţă la secetă a speciei de iarbă folosite, de perioada anului şi de condiţiile de vreme.

De ce să irigaţi gazonul?

Atunci când un gazon primeşte o canti­tate mai mică de apă decât cea optimă, creşterea ierbii încetineşte. în cele din urmă, apa va fi insuficientă pentru a menţine celulele vlăstarilor umflate, iar iarba se va ofili. Dacă nu primeşte apă curând după aceea, iarba va deveni maronie şi va muri.

Iarba ia apa din pământ cu ajutorul ră­dăcinilor, apoi o transportă printr-un sis­tem de nervuri Ia toate părţile plantei. Apa este folosită în diferite funcţii vita­le, cum ar fi fotosinteza, care sunt înde­plinite de către plantă. Aceasta se eva­poră de pe suprafeţele expuse, pentru a regla temperatura. Apa se evaporă cel mai repede pe vreme caldă, secetoasă şi cu vânt şi de pe suprafeţele mari şi în­tinse (cum ar fi frunzele). Deoarece frunzele ierbii sunt foarte subţiri, ele sunt adaptate foarte bine pentru minima­lizarea pierderii de apă prin evaporare,

Continue Reading »

Tndiferent de cât de frumos a fost cosit un gazon, acesta nu va arăta niciodată terminat, decât dacă şi marginile vor fi aranjate. Puteţi face acest lucru destul de satisfăcător cu mâna, cu ajutoul unor foarfece cu lame lungi pentru tăierea marginilor. Pe un gazon mare, veţi reuşi să terminaţi mai repede, cu ajutorul unui utilaj electric sau a unuia din plastic.

Folosirea uneltelor de tuns marginile

Tunderea marginilor gazonului Pri­măvara, este posibil ca marginile gazo­nului dumneavoastră să trebuiască tăiate din nou cu o unealtă cu vârf semirotund. Cu ajutorul unei scânduri din lemn aşe­zată pe gazon, tăiaţi marginile drept, aşezându-vă pe scândură în timp cc lu­craţi, pentru a o menţine fixă. înlăturaţi o parte minimă din gazon atât cât este necesar, pentru a obţine un aspect bine definit, altfel suprafaţa gazonului se va diminua treptat, de-a lungul timpului. De fiecare dată când cosiţi, păstraţi marginile ordonate cu ajutorul foarfe-

TUNDEREA MARGINILOR GAZONULUI Cărămizile aşezate pe marginea gazonului facilitează cosirea şi tunderea marginilor şi ajută la protejarea acestora.

Colţuri dificile Este posibil ca iarba să pară dezordonată şi în locurile în care nu poate ajunge cositoarea: de exemplu, în jurul bazei unei copac sau de-a lungul bazei unui zid sau a unui gard. Aici, folosiţi nişte foarfeci late sau o foarfecă de gazon pentru a îndrepta iarba. Sau, şi mai bine, creaţi o porţiune de teren fără iarbă în jurul bazelor copacilor sau ale arbuştilor mari, care cresc pe gazon. Pu­teţi adăuga un strat de pietriş sau de prundiş, pentru acoperirea solului gol. De-a lungul bazelor gardurilor şi pere­ţilor, faceţi o fâşie îngustă şi pavată.

Continue Reading »

Unele utilaje sunt esenţiale pentru îngrijirea unui gazon; altele, deşi nu sunt vitale, ajută foarte mult. Alegeţi toate utilajele cu grijă, asigu-rându-vă că sunt durabile. De asemenea, ar trebui să le curăţaţi şi să le reparaţi în mod regulat, pentru a le păstra într-o stare bună.

Cositoarea de gazon Cumpăraţi-o pe cea mai bună pe care v-o puteţi permite, asigurându-vă că este potrivită pentru tipul de gazon pe care îl doriţi .

• Foarfece de tuns Foarfecele de tuns cu braţe lungi sunt mai uşor de utilizat de­cât cele obişnuite. Asiguraţi-vă că au o acţiune lină şi ascuţiţi lamele.

Continue Reading »